Baza vindecării emoționale

Setarea corectă a țelurilor și obiectivelor stă la baza vindecării emoționale. Ce înseamnă acest lucru? Gândiți-vă de câte ori nu ați enunțat un obiectiv folosind o formulă asemănătoate cu cele ce urmează.

Atunci când voi avea o mașină scumpă voi fi respectat de către ceilalți.

Nu voi găsi o femeie care să mă iubească până când nu-mi voi cumpăra o casă.

Dacă nu reușesc să promovez la job, voi fi privit ca un nimeni de către colegi.

Dacă nu iau examenul, sunt un prost.

Poate că ai gândit așa uneori, sau poate că nu, sigur însă este că mulți oameni o fac. Credințe ca acestea ne țin pe loc, ne fac incapabili să acționăm, ne reduc stima de sine. Credințele limitative ne îngrădesc existența.

Mai rău însă este că mulți oameni consideră astfel de enunțuri ca fiind setări ale unor obiective și nicidecum credințe neproductive. Reluând exemplele date, putem spune că obiectivele alese sunt de a avea o mașină, o casă, de a promova la locul de muncă, sau de a lua examenul. Totuși, privind cu atenție, vedem că adevăratele obiective sunt de a fi respectat, de a fi iubit, de a fi acceptat de către colegi, sau de a mă valida intelectual. Privind cu atenție vedem că adevăratele obiective sunt date de verbul a fi, însă obiectivele enunțate sunt date de verbele a avea sau a face.

Prin interpunerea unui fals obiectiv în fața celui dorit cu adevărat ajungem la frustrări emoționale greu de gestionat. Să presupunem că am obținut mașina dorită dar oamenii din jur nu mă respectă, sau că am casa din vis dar iubirea nu este prezentă în viața mea. Ce se va întâmpla mai departe? Concluzia pe care o vom trage va construi o credință limitativă și mai puternică, cum ar fi Nimeni nu mă respectă sau Nu voi fi iubit niciodată.

Pentru a ieși din acest cerc vicios și a începe să ne vindecăm emoțional trebuie să înțelegem ordinea corectă a lucrurilor dorite, iar această ordine este: Sunt – Fac – Am. Verbul a fi (Sunt) înseamnă prezență necondiționată de alți factori. Ești respectat, iubit, acceptat pentru ceea ce ești și nu pentru ceea ce faci sau ceea ce ai. Verbul a face (Fac) înseamnă a face ceva dintr-o anumită poziție în care te găsești. A face nu are sens atât timp cât nu ești, iar a avea (Am) nu are sens cât timp nu ești și nu faci.

 În momentul în care această ordine firească este respectată, nu vor mai exista obiective false în calea împlinirii noastre. Lipsa obiectivelor false va conduce la eliminarea credințelor neproductive. Și în cele din urmă, eliminarea acestor credințe stă la baza vindecării emoționale.